Despre ultimii patru ani se poate spune că programul judeţean pentru reabilitarea şi întreţinerea drumurilor a fost manageriat corect. Şi, dacă s-a ajuns la un astfel de nivel, asta se datorează şi faptului că actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, economistul Petre Neagu,

 a acumulat o importantă experienţă pe durata altor două mandate, sub preşedinţia lui Victor Mocanu sau a lui Cristinel Bâgiu, Neagu având funcţia de vicepreşedinte şi principalul sfătuitor al celor doi.

Dintr-un prea plin patriotism local a apărut sintagma „Buzău – mica Românie”, în care trimiterea firească este la prezenţa între graniţele judeţului a tuturor categoriilor de forme de relief: câmpie, deal, munte. Când vine, însă, vorba despre drumuri, din categoria celor judeţene, şi mai ales problematica întreţinerii lor, optimismul se estompează odată cu… creşterea în altitudine. Aproximativ o treime din cei peste 1000 de kilometri de drumuri judeţene îi regăsim tocmai în zona de munte, iar dacă mai amintim că mare parte din această formă de relief (componentă a subgrupei Carpaţii de Curbură) manifestă instabilitate (alunecări de teren), putem înţelege reţinerile autorităţilor judeţene care, până acum, nu au avut promisiuni certe vizavi de angajarea unor proiecte care să vizeze reabilitarea unor astfel de drumuri, de-a lungul mandatelor postdecembriste, indiferent de coloratura politică a celor investiţi electoral.

Pentru a obţine rezultatele aşteptate, în primul rând, de cetăţeni, preşedintele Neagu a împărţit judeţul în două: partea de sud (zona de câmpie) şi partea de nord (zona deal-munte). Exceptând primul an de mandat (cu exerciţiu efectiv de şase luni), anii 2017 şi 2018 au fost rezervaţi aproape în totalitate proiectelor de reabilitare şi lucrărilor de asfaltare în zona de câmpie. Două au fost motivele care l-au determinat pe Neagu şi echipa sa de specialişti din Consiliul Judeţean să facă o astfel de alegere. În primul rând, zona era mult mai accesibilă, ceea ce presupunea stabilirea unor termene precise pentru finalizarea tronsoanelor abordate. Pe de altă parte, zona de deal-munte a fost „trecută în plan secund” doar din considerente tehnice, pentru arealele respective fiind necesare studii elaborate, demersuri obligatorii ce reclamau timp, proceduri birocratice şi costuri ce depăşeau cu mult puterea financiară a judeţului, chiar dacă era vorba doar despre asigurarea procentului de cofinanţare. Exceptând Valea Buzăului, spre Braşov, unde este drum naţional – DN10, nordul a judeţului poate fi împărţit în alte şapte subzone, care copiază cursuri de ape: Valea Chiojdului, Valea Bălănesei, Valea Sărăţelului, Valea Slănicului, Valea Câlnăului, Valea Râmnicului şi zona Dealurilor Istriţei. În 2016, la preluarea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean, Petre Neagu contabiliza doar un drum modernizat la standarde europene: Drumul Vinului (în zona Dealurilor Istriţei), realizat în mandatul fostului preşedinte Mocanu, şi un al doilea, pe Valea Râmnicului superior, cu lucrări executate doar pe raza comunei Topliceni, preluat de la fostul preşedinte Cristinel Bâgiu, după ce acesta a fost nevoit să petreacă trei ani în puşcărie. Alte cinci zone aşteptau investiţii în infrastructura rutieră.

„De ce este Petre Neagu un preşedinte puternic?”. „Puterea” exercitată ca act administrativ presupune, în primul rând, acumularea de experienţă. Şi, spuneam că actualul preşedinte al Consiliului Judeţean ia decizii fundamentate de o vastă experienţă: aminteam de precedentele două mandate în funcţia de vicepreşedinte! Mai mult, până în 2016, Petre Neagu a fost, alături de ultimii doi preşedinţi, promotorul unui proces de reorganizare a instituţiei Consiliului Judeţean, acţiune iniţiată după anul 2008. În toată acea perioadă, Petre Neagu a urmărit activitatea profesională la nivel de departamente, astfel că astăzi, despre Consiliul Judeţean se poate spune că funcţionează la standarde europene.

În paralele cu demararea asfaltărilor în partea de sud a judeţului, preşedintele Neagu a cerut departamentului care se ocupă cu realizarea proiectelor, dar şi specialiştilor pe infrastructură rutieră, să continue realizarea de documentaţii tehnice, pentru ca proiectele conturate să poată fi avansate ca propuneri de investiţii în favoarea judeţului, tocmai pentru infrastructura rutieră din zona de munte. Documentaţiile în stadii avansate au fost „urmărite” şi implementate, exemplu drumul judeţean pe Valea Bălănesei (de la Lunca Fromoasă-Pârscov, spre Bozioru-Brăeşti), o finanţare guvernamentală obţinută prin PNDL. Colaborarea cu organismele finanţatoare europene a fost continuată şi pentru avansarea proiectului de reabilitare a drumului judeţean de pe Valea Râmnicului, Topliceni-Valea Salciei, în această perioadă fiind raportată finalizarea tronsonului Buda – Dumitreşti, care face legătura cu judeţul Vrancea. Chiar dacă lucrările avansează cu greutate, cel puţin aparent, constructorul spune că pe DJ203K, Mărăcineni-Podu Muncii termenul de finalizare este devansat cu cel puţin o lună şi jumătate (termen iniţial-aprilie 2021). Pentru această ultimă investiţie amintită Consiliul Judeţean Buzău obţinuse finanţare de la Guvernul României. Între timp, preşedintele Neagu şi echipa de la Departamentul proiecte a reuşit să transfere finanţarea pe fonduri europene, un demers ce obligă constructorul să execute lucrări de calitate, să respecte termenele angajate, în timp ce Consiliul Judeţean susţine procentele de coplată. Mai mult, atunci când apar întârzieri la plată, din cauza procedurilor birocratice (inclusiv cele europene!), Consiliul Judeţean achită facturile din bugetul propriu, urmând ca acestea să fie decontate. „Puterea”, într-o funcţie în care performanţa este condiţionată de DECIZII, rezidă şi în astfel de opţiuni, prin care sunt identificate cele mai bune oferte, în cazul de faţă financiare. Astfel de orientări sunt cu atât mai necesare când listele cu proiecte eligibile… în aşteptare sunt tot mai lungi.

În aceste zile, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Neagu, a semnat Ordinul de începere a lucrărilor pe drumul ce pleacă de la Vintilă Vodă până la Bisoca, satul Poiana Mărului, la joncţiunea cu judeţul Vrancea. Este una dintre cele mai mari investiţii pe infrastructură rutieră în judeţul Buzău – aproximativ 80 de milioane de lei noi, un proiect tehnic complex care, între altele, prevede executarea a nu mai puţin de 630 de foraje, care vor fi umplute cu beton armat, procedeu folosit pentru stabilizarea şi consolidarea solului. Proiectul a obţinut finanţare prin PNDL, dar preşedintele Neagu intenţionează să transfere finanţarea pe fonduri europene, via ADR Brăila.