Share

toma_cu_avramescu2.jpgCu puţine zile în urmă au fost alegeri pentru şefia organizaţiei judeţene şi municipale ale liberalilor buzoieni. Rezultatele sunt cunoscute: Organizaţia Municipală va fi condusă de senatorul Vlad Pufu, iar la organizaţia mare, judeţeană a fost ales,

 aproape cu unanimitate, deputatul Gabriel Avramescu. Cei doi anunţau pentru perioada imediat următoare preocupări pentru lărgirea şi consolidarea organizaţiilor, de altfel, un demers nu tocmai simplu, mai ales când vine vorba despre liberalismul buzoian, căruia i se prevedea, la un moment dat, soarta ţărăniştilor, adică erau ameninţaţi cu dispariţia de pe scena politică locală.

Cu toate acestea, liderul liberal consideră că poate aloca timp şi preocupare inclusiv analizelor, dar mai ales criticilor (nu neapărat constructive) tuturor iniţiativelor administraţiei municipale (în principal), pare-se doar pentru a atrage atenţia Bucureştiului că la Buzău liberalii se opun pesediştilor, atitudine devenită un laitmotiv nociv, ca urmare a puterii exemplului din partea preşedintelui Johannis. Aşa se face că mai toate ieşirile liberalului Avramescu, dincolo de faptul că nu şi-au atins ţinta (consolidarea ideii de liberalism la Buzău) au devenit şi motiv de comentarii în zone iluzorii.

Ultima ispravă politică a liberalului Avramescu la Buzău a fost şi ieşirea, sub formă de atac la persoană, împotriva proiectului anunţat de primarul Constantin Toma, pentru unirea celor două UAT-uri – Municipiul Buzău, respectiv Ţinteşti. Din nefericire pentru el, deputatul Avramescu nu a ales bine momentul atacului, pentru că la doar câteva ore de la postarea antiToma pe pagina personală de socializare, însuşi premierul Câţu ieşea într-o conferinţă de presă cu informaţia că este de acord, total, cu iniţiativa primarului de Buzău! Mai mult, şeful Guvernului dădea asigurări că va sprijini un astfel de demers (primarul Toma este susţinut şi de primarul Clujului, Emil Boc, cei doi fiind la şefia Asociaţiei Municipiilor din România) pentru că nu va fi vorba despre alocarea de fonduri de la bugetul statului.

Pe ce se baza atacul lui Avramescu?

Liberalul se lega de faptul că primarul Toma ar urma să încheie o colaborare, ca reprezentant al administraţiei municipale, cu un om de afaceri belgian, acesta din urmă propunând ridicarea unui cartier rezidenţial tocmai pe un  teren identificat de administraţia locală, după alipirea Ţinteştiului. De unde şi suspiciune de afacere oneroasă! Mai mult, liberalul susţinea că primăria Buzău ar fi avut varianta construirii de locuinţe sociale, printr-un program guvernamental, care ar fi fost îmbunătăţit chiar de actualul premier. Printr-o adresă obţinută de la ministerul de resort, Avramescu dovedea că Primăria Buzău nu solicitase fonduri pentru un astfel de proiect, prin care s-ar fi garantat preţuri accesibile la locuinţele destinate în special tinerilor.

Ce nu a explicat Avramescu?

Ordonanţa de urgenţă a fost modificată, într-adevăr, de Câţu, printr-un procedeu fiscal de „echilibrare”, care ar permite constructorilor să facă achiziţii pe piaţa materialelor de construcţii (care în ultimul timp a explodat!) cu promisiunea decontărilor de la Guvern. Numai că, în perspectiva unei politici fiscale de austeritate, anunţată de acelaşi premier Câţu, constructorii nu ar putea accepta o asemenea variantă. Pe de altă parte, liberalul Avramescu nu spune (n.a.- ar fi un adevărat act de curaj dacă ar recunoaşte) că judeţul Buzău are „interzis” la majoritatea finanţărilor de la bugetul statului, indicaţie politică plecată de la Ludovic Orban şi uzitată inclusiv de premierul Câţu, pur şi simplu pe motiv de răzbunare politică, pentru că liderul naţional al PSD este un buzoian, în persoana deputatului Marcel Ciolacu!!

madalina_constantinescu.jpgÎn contextul celor arătate mai sus, consider că este potrivit comentariul Mădălinei Constantinescu, una dintre personalităţile publice locale, care a arătat potenţial în abordarea unor proiecte de anvergură demarate de primarul Toma mai ales la începerea celui de-al doilea mandat. 

„Think big!”. Sau, mai bine zis „gândește mare, gândește larg”. Și, în primul rând, gândește liber!

Ideile preconcepute aduc rareori ceva bun. Pe principiul „divide et impera”, adică limitarea sau oprirea unui avans social, cultural și economic, ceea ce reprezintă în fapt unirea municipiului Buzău cu comuna Țintești, arată fix interesele celor care se opun acestei dezvoltări. Controlul se face mai ușor când ținem divizate regiuni, orașe, districte. În esență, controlul este mai ușor când sunt divizați oamenii. Acum, însă, mai mult ca oricând, avem nevoie să fim uniți!

La ce folosește această lărgire a municipiului Buzău? Simplu: resurse optimizate, dezvoltare mai eficientă, viitor mai bun. Sunt trei aspecte importante în economia actuală, unde competiția este acerbă. Pe scurt, simplificare prin eficientizare.

Economic și administrativ, înseamnă un buget mai mare, deci investiții mai bune, rentabilizate. Înseamnă o uniformizare a rețelelor de transport, comunicare, un acces eficient al populației la resursele municipale. Social și cultural, înseamnă o poziționare și o vizibilitate mai bună a orașului la nivel național, dar și un acces mai ușor la promovarea unor acțiuni prin programele Uniunii Europene.

Lipsa acută de spațiu geografic este resimțită în Buzău, orașul fiind aproape saturat. În acest moment, există puține zone unde dezvoltarea de cartiere rezidențiale este efectiv posibilă. Dacă privim harta pusă la dispoziție de Primăria Municipiului Buzău, observăm ușor de ce este eficientă unirea comunei Țintești cu municipiul: continuitatea teritorială și integrarea unor proiecte în inima urbei ce se va forma astfel. Desigur, și alte variante de extindere teritorială mai pot fi propuse, dar ele sunt mai puțin eficiente din punct de vedere al investițiilor potențiale și/sau administrativ. În această toamnă, prin referendum, oamenii pot decide dacă sunt sau nu de acord cu dezvoltarea eficientă a Buzăului.