Prefectul Carmen Ichim şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor au câştigat, la Tribunalul Buzău, procesul intentat de Academia Română, după ce autorităţile judeţului au refuzat să valideze diferenţa de suprafaţă de 4.457 ha teren

 cu vegetaţie forestieră pe care a solicitat-o în baza unei hotărâri irevocabile, de acum doi ani, a Tribunalului Constanţa. Astfel, prefectul judeţului a fost exonerat de la plata penalităţilor de 100 lei pe zi de întârziere până la ­adu­cerea la îndeplinire a obligaţiei impuse de Judecătoria Pătârlagele printr-o decizie din luna aprilie a acestui an.

   „Admite apelurile. Schimbă în tot sentinţa apelată şi pe fond respinge ca rămas fără obiect capătul de cerere privind obligarea pârâtei apelante Comisia Judeţeană Buzău pentru aplicarea legilor fondului funciar să se pronunţe asupra propunerii înaintată de Comisia Locală Siriu pentru aplicarea legilor fondului funciar, cu adresa nr. 6667/22.10.2015, completată prin adresa nr. 6768/ 27.10.2015 şi asupra propune­rii Comisiei Locale Gura Teghii de fond funciar, făcută cu adresa nr. 5842/ 23.10.2015, vizând validarea diferenţei de suprafaţă de 4.457,9468 ha teren cu vegetaţie forestieră în vederea atribuirii către Academia Română. Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâţilor Prefectul Judeţului Buzău şi Comisia Judeţeană Buzău pentru aplicarea legilor fondului funciar la plata de daune cominatorii. Admite cererile de intervenţie accesorie. Definitivă“,  se menţionează în decizia instanţei buzoiene.

   Academia se loveşte, astfel, de o puternică opoziţie din partea autorităţilor Buzăului, care spun că au motive solide să refuze restituirea.

    În data de 29 iunie a acestui an, Garda Forestieră Focşani a dispus suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru Ocolul Silvic Privat Penteleu aparţinând ­Aca­demiei Române.

   Serviciul public cu specific silvic implică marcarea arborilor, eliberarea de documente pentru transport şi valorificare, precum şi paza pădurilor, în caz de solicitare. Aceste acţiuni reprezintă etapa premergătoare exploatării lemnului de către personalul silvic care funcţionează în cadrul ocoalelor silvice. Suspendarea serviciului public cu specific silvic încetează la momentul clarificării situaţiei juridice a terenurilor forestiere. Cu alte cuvinte, s-a dat interzis la exploatare până când se va stabili cine, ce, cum, unde şi câtă pădure trebuie să primească. Cum era de aşteptat, Academia Română a dat în judecată Garda Forestieră Focşani şi Comisia Judeţeană de Stabilire a Dreptului de proprietate de pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Buzău şi a cerut suspendarea dispoziţiei Gărzii Forestiere. Tribunalul Bucureşti a respins, pe 12 septembrie, cererea Academiei Române, astfel că ieri, Garda Forestieră Focşani, împreună cu reprezentanţii Direcţiei Silvice Buzău, au pus în aplicare dispoziţia din data de 29 iunie, iar dreptul de pază a pădurilor aflate în administrarea Ocolului Silvic Penteleu a fost dat Ocolului Silvic de stat Gura Teghii.

   Potrivit portalului instanţelor, Academia Română a cerut anularea deciziei în cauză. Decizia de suspendare a serviciului public cu specific silvic pentru Ocolul Silvic Privat Penteleu vine după refuzul prefectului judeţului de a retroceda încă o suprafaţă de peste 4.400 de hectare de pădure Academiei Române, suprafaţă care se află, în totalitate, în proprietatea statului român.

Retrocedare cu multe semne de întrebare

   În 2007, Academia Română a obţinut, în justiţie, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă totală de 18.023,3 hectare de pădure pe raza localităţilor buzoiene Nehoiu, Siriu şi Gura Teghii, donate de surorile Maican.  Atunci, Fundaţia Patrimoniu a Aca­demiei Române a apelat la serviciile unei case de avocatură pentru recuperarea, prin proces deschis la Judecătoria Pătârlagele, a celor 18.000 de hectare de pădure de pe muntele Penteleu. A urmat recursul formulat de obştile de moşneni din zona de munte a Buzăului, ale căror terenuri împădurite se găseau, parţial sau integral, în suprafaţa pretinsă de Academia Română. Tribunalul Argeş a menţinut însă concluziile primei sentinţe. În 2010, Academia a obţinut o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru pădurea din Buzău. Au apărut mari probleme însă la punerea în posesie. Fundaţiei Patrimoniu a Academiei Române nu i-au fost restituite decât aproximativ 13.500 de hectare, întrucât restul suprafeţei fusese retrocedată Obştii Moşnenilor Buzoieni. Obştile au argumentat că, la data naţionalizării, erau în po­sesia suprafeţelor de pădure menţionate. Înscrisul care a constituit dovada dreptului de proprietate a moşnenilor sau moştenitorilor acestora a fost o sentinţă din 1946, dată de Tribunalul Judeţean Buzău.  În această sentinţă, ,,în virtutea legii, se constată că Obştea Moşnenilor Buzoieni, zişi de pe Buzău, cu sediul în comuna Nehoiaş, judeţul Buzău, are fiinţă de obşte, în conformitate cu legea silvică, compusă din membri arătaţi în tabela anexă acestei sentinţe, din care face parte integrantă, şi că stăpâneşte în codevălmăşie bunul comun moşnenesc din perimetrul ce cuprinde pădurile, păşunile, fâneţele şi golurile de munte din munţii judeţului Buzău, limitat ­apro­ximativ de graniţa veche a Ardealului, apa râului Buzău şi apa Slănicului”.  

   Academia Română nu s-a lăsat păgubaşă şi a târât în proces Obştea Moşnenilor. Astfel, pe 20 octombrie 2015, Tribunalul Constanţa a pronunţat o soluţie irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafaţă totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română, în judeţul Buzău. (sursa: Opinia Buzău)

   Hotărârea pronunţată de magistraţii constănţeni stabilea împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe raza teritorială a comunelor Gura Teghii şi Siriu, nimic altceva decât decizia iniţială, favorabilă Academiei, emisă de Judecătoria Pătârlagele. Doar că, deşi magistraţii au specificat şi amplasamentele pe care trebuia refăcut dreptul de proprietate, pe zonele indicate fuseseră deja puse în posesie obştile de moşneni.  

   Pentru reîntregirea supra­feţei de pădure a Academiei Române, Comisia Locală Siriu a identificat o suprafaţă de 4.457 de hectare, trunchi dintr-o pădure de stat, preferată de Academie pentru că a fost bine îngrijită şi nu necesita cheltuieli de refacere. Directorul Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş, spune că Academia Română nu are niciun drept pentru a primi acea suprafaţă.

 „Expertiza de identificare a celor 4.400 de hectare a fost făcută fără participarea administratorului, a Direcţiei Silvice Buzău, în condiţiile în care punerea în posesie, punerea la dispoziţie a suprafeţelor, se face cu participarea celui care administrează. Nu vin să-mi aleg eu, mai ales că nu dovedesc că este amplasamentul iniţial, suprafeţele de pădure pe care cer să mi le retrocedeze“, a spus directorul Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş. Mai mult, Pitiş a spus că solicitarea Aca­demiei ar fi făcută de un fost angajat al Romsilva care cunoaşte calitatea deosebită a pădurii de pe acel amplasament. Este vorba despre inginerul Adrian Angelescu, fost inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) Focşani şi fost director al Direcţiei Silvice Buzău.

   Ulterior, pe baza argumentelor aduse de către directorul Pitiş, la propunerea prefectului de Buzău, Carmen Ichim, Comisia Judeţeană de Fond Funciar a votat, în unanimitate, în şedinţa din luna august, împotriva retrocedării suprafeţei de 4.457 de hectare, pe motiv că aceasta se află în proprietatea publică a statului român. Prefectul Carmen Ichim şi-a asumat astfel riscul de a fi în situaţia să plătească daune, în valoare de 100 de lei pe fiecare zi de întârziere, până la ducerea la îndeplinire a obligaţiei, pentru nepunerea în posesie a unor suprafeţe de teren, după ce a cerut Comisiei Judeţene de Fond Funciar să nu aprobe restituirea a peste 4.400 de hectare pădure către Academia Română. Instanţa i-a dat însă câştig de cauză.