Share

petre_emanoil_neagu_2.jpg„Exista diferenţe economice între oraşul Buzău şi restul judeţului, dar să privim, optimist, partea plină a paharului!”

În multe discursuri ori referate de specialitate, judeţul Buzău este

 comparat cu o „Mică Românie”, cu referire la componenta geografică: o dispunere completă şi proporţionată a tuturor formelor de relief – câte o treime din teritoriu rezervate zonelor de munte, de deal, de câmpie, la care se adaugă, după imaginea la nivel naţional, o reţea hidrografică, garanţie a perpetuării vieţii pe aceste locuri. Din nefericire, imaginea înscrisă de „Mica Românie” – Buzău se suprapune aproape la perfecţie, pe cea la nivel naţional, atunci când vine vorba de componenta economică locală. După 27 de ani de economie liberă, în cazul judeţului Buzău nu se poate vorbi de o economie bine structurată, care să ofere şi să acopere necesarul de locuri de muncă. Despre imaginea economică actuală a judeţului Buzău, l-am invitat să comenteze pe preşedintele Consiliului Judeţean, Petre Emanoil Neagu.

-Domnule preşedinte, ce ar trebui să se întâmple şi în arealul Buzăului ca să putem vorbi, într-o perspectivă medie de timp, despre o componentă economică cu substanţă?

-Înţeleg că aveţi o imagine proprie asupra economiei locale, formată în aceşti 27 de ani postdecembrişti. Nu intenţionez să vă contrazic, dar realitatea mă obligă să văd şi să prezint lucrurile, în arealul economic, într-o lumină cel puţin diferită de cea a dumneavoastră. Din punct de vedere al aşezării geografice, al structurii geologice şi geografice putem să spunem că Buzăul este o Mică Românie. Din punct de vedere economic putem să împărţim lururile pe două paliere. Referitor strict la municipiul Buzău eu spun că lucrurile stau destul de bine.  Mă refer la agenţii economici care activează în municipiul Buzău. Totuşi în municipiu s-a păstrat cât de cât zona industrială. Problema este cu totul alta atunci când vorbim despre zonele rurale şi, aici, într-adevăr cadrează cu imaginea la nivel naţional. Ca politician aş răspunde cam aşa: Prinşi în vâltoarea democraţiei, dar şi pe fondul unei lipse a comunicării în sensul abordării problematicii generate de un asemenea sistem social, cum este cel democratic, acum trebuie să recunoaştem că nu am prea trecut examenul la Economie. În esenţă, noi nu am avut un proiect de ţară, în perspectiva unei dezvoltări durabile, care să îmbine diverse domenii de activitate în vederea dezvoltării armonioase.

Revenind la realitatea imediată, ne uităm către municipiul Râmnicu Sărat şi, într-adevăr, nu putem vorbi de o prezenţă economică. Pentru că nu au fost alternative, în zonele rurale nu se poate vorbi despre activităţi economice. Ca să poţi să determini investitorul să vină, trebuie să îndeplineşti a numite condiţii. În acest sens a fost gândită o strategie la nivelul instituţiei pe care o conduc şi nu denaturez lucrurile dacă amintesc inclusiv de programul de guvernare al Partidului Social Democrat de a dezvolta şi zonele rurale. Dar pentru ca investitorul să vină trebuei să-i punem la dispoziţie o anumită logistică, adică infrastructură rutieră, apă, canalizare, electricitate şi gaze naturale.vulcanii_noroiosi.jpg Dar, mai avem şi o altă posibilitate de a dezvolta astfel de zone. Eu consider că în ultima vreme s-au făcut ceva paşi în acest sens, şi mă refer la componenta turistică la nivel judeţean. Dumnezeu a lăsat în zonele geografice ale Buzăului o serie de oportunităţi prin care elementul economic lărgit poate căpăta alte valenţe. Judeţul Buzău are elemente cu atracţie turistică cu valoare de unicat: Vulcanii Noroioşi, Focul Viu... La fel de oportun poate fi segmentul turismului monahal.

-Domnule preşedinte, la începutul anilor 2000 se acredita ideea conform căreia apropierea de Capitală ar putea crea premisa unei dezvoltări economice, o realitate care nu s-a înfăptuit...

-Şi această poveste are două părţi: una bună şi alta mai puţin confortabilă. Se pare că tocmai această apropiere a făcut ca lucrurile să se mişte, din punct de vedere economic, al structurării investiţiile de orice fel, tocmai înspre Bucureşti. Cu alte cuvinte, proiecte care ar fi putut fi dezvoltate foarte bine în zona Buzăului, au fost duse la Bucureşti, sau aproape de Bucureşti, pentru că acolo era polul de atracţie în zona antreprenorială, acolo marile firme au putut să se dezvolte, beneficiind şi de un minim de infrastructură rutieră dezvoltată în acel areal restrâns. Între timp, lucrurile au început să se mişte şi în provincie, este cunoscut faptul că noi am făcut paşi mulţi şi mari pe segmentul infrastructurii rutiere judeţene, multe drumuri fiind conectate la reţeaua naţională modernizată. Eu spun că de acum a început să vină şi rândul nostru, o aşanumită fază a doua de dezvoltare, în condiţiile în care Bucureştiul este deja o zona aglomerată şi saturată. Noi trebuie să continuăm să completăm oferta locală a utilităţilor. Am avut mai multe contacte, de exemplu au venit mai multe delegaţii din China, în colaborare cu Camera de Comerţ Buzău, suntem în discuţii destul de avansate pentru ca anumiţi investitori să fie direcţionaţi spre zona Râmnicu Sărat, acolo unde odată cu preluarea unei zone imobliare de la Ministerul Apărării Naţionale să poată fi implementat un proiect economic prin casre să poată fi structurat un parc industrial. La sfârşitul anului am reprezentat România în Ţara Bascilor, Spania, unde am întâlnit, în afară de comunitatea românească, şi oameni de afaceri spanioli, care au deja investiţii în România, în oraşele mari, şi ar fi dispuşi să se extindă şi la noi în judeţ. Sunt firme care s-au interesat de programele noastre europene, iar la viitoarele licitaţii am putea avea surpriza ca printre participanţi să descoperim firme din ţara Bascilor, dar şi din alte zone ale Comunităţii Europene. Acest segment al proiectelor finanţare din fonduri europene nu va reprezenta singura atracţie pentru economia locală, sunt agenţi economici din spaţiul european care s-au arătat interesaţi să vină cu investiţii proprii fie în zona Buzăului, fier în altză parte în România. Am vorbit cu vicepreşedintele Camerei de Comerţ din Ţara Bascilor, pe care l-am perceput un individ cu viziune pe zona antreprenorială. Am întrebat de ce ar fi interesaţi de zone mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, dar şi al infrastructurii. Explicaţia a fost simplă: costuri reduse, începând de la forţa de muncă şi continuând cu facturile pentru utilităţi. Sunt pregătiţi chiar să orienteze afacerea după specificul locului. Cunoşteau foarte bine tipologia Buzăului. Am fost surprins să aud despre depozitul natural de dolomită de la Pătârlagele şi intereseul unor oamnei de afaceri spanioli de a aprofunda varianta dezvoltării unui proiect de investiţii în zonă. nehoiu.jpgS-a luat legătura cu primarul de la Pătârlagele şi probabil undeva în luna martie vor veni la faţa locului. De asemenea, ştiau că în zona Nehoiu a fost un mare combinat pentru prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei. Se arătau interesaţi să vină la Nehoiu, nu să taie lemnul, ci să producă mobilier. Nu la nivelul fostei Foresta Nehoiu... de asemenea, sunt interesaţi în agricultură. Noi trebuie să reţinem că nimeni nu-ţi va bate la uşă dacă nu manifeşti deschidere, dacă nu ai contacte, dacă nu oferi minime condiţii, pe care noi, Consiliul Judeţean, prin atribuţiile pe care le avem, putem să le îndeplinim. În acelaşi timp, sper ca şi Guvernul şi Parlamentul să colaboreze cât mai eficient la un proiect foarte important: reducerea birocraţiei. Oriunde te-ai duce vei fi întîmpinat cu aceeaşi critică: birocraţia excesivă. „Şi noi avem”, spuneau cei din Ţara Bascilor, de exemplu, dar sistemul, în ansamblu, funcţionează altfel. Cred că în viitorul apropiat şi zonele defavorizate din punct de vedere economic vor resimţi pulsul investiţiilor. Eu cred că judeţul Buzău se va relansa şi prin servicii şi turism, în general. În acest sens, Consiliul Judeţean este implicat într-un proiect de modernizare a Staţiunii Monteoru, în cadrul ADI Buzău – Monteoru, am rezolvat problema iluminatului public, am reabilitat mare parte a căilor de acces, iar nu cu mult timp în urmă am pus la dispoziţie cea mai mare parte a fondurilor pentru amenajarea unui parc. Încercăm să facem şi alte lucruri pentru a atrage publicul către Monteoru. Ca un mic corolar, orice investiţie trebuie încurajată, pentru că orice loc de muncă este important.