Share

titel_maleanu2.jpgCam pe la începutul acestui mandat, scriam despre maniera în care Titel Măleanu (care încheie activitatea de administrator public la Primăria Mărăcineni şi se înscrie în cursa pentru un mandat de primar al localităţii) a înţeles să se implice pentru rezolvarea problemelor de orice natură ar fi apărut

 în relaţia directă comunitate - administraţie publică. Încă de acum patru ani am scris despre Titel Măleanu că era, în multe dintre proiectele de interes public ce necesitau şi implicarea autorităţilor judeţene sau naţionale, cu un pas înaintea acestora. Asta în ce priveşte strategia de dezvoltare a comunei.

În ce priveşte justeţea actului financiar public, tot ce este posibil ca Titel Măleanu să deţină un record chiar la nivel naţional, în ce priveşte dimensionarea cheltuielilor pentru funcţionarea instituţiei Primăriei. Pentru o comună de mărimea Mărăcineniului (de Buzău), conform legislaţiei la zi, numărul angajaţilor ar trebui să fie de maxim 46, funcţii publice şi contractuale. Însă, cel puţin în ultimii patru ani, Primăria Mărăcineni a funcţionat cu doar 25 de angajaţi, iar Executivul local nu întrevede modificări în sensul suplimentării posturilor.

Dacă Primăria ar f i funcţionat cu numărul maxim de posturi acceptat de legislaţia în vigoare, cheltuielile lunare cu personalul ar fi depăşit 400 de milioane de lei, mai exact: 409.818 lei. În condiţiile în care numărul posturilor ocupate este de 25, din care doar 10 sunt funcţii publice, celelalte 15 fiind angajamente contractuale, cheltuielile lunare sunt de doar 204.640 lei, adică la jumătate. Cu număr maxim, cheltuielile salariale anuale s-ar fi apropiat de cinci miliarde de lei, în timp ce în condiţiile funcţionării unei organigrame gândită de Titel Măleanu, cheltuielile salariale anuale au fost reduse la mai mult de jumătate.

Cu alte cuvinte, pentru a face şi trimiterea la titlul materialului, organigrama lui Titel Măleanu a bătut programul japonez implementat de primarul oraşului Buzău, Constantin Toma, pentru eficientizarea actului administrativ, aşa numitul „Kaizen”, demers care a costat bugetul oraşului câteva zeci de miliarde de lei!