* Comuna Mărăcineni este între cele dezavantajate

Cel puţin aceasta este explicaţia mai indulgentă a unora dintre primarii de comune membre în ADI „Buzău-Mărăcineni”. 

Părtinitor, nu în sensul că primarul Toma ar întreţine vreo prietenie cu o parte dintre primarii colaboratori, şi că i-ar mai ierta de câteva sute de milioane (vechi) lunar, ci mai degrabă ar fi vorba despre calcule contabile, făcute în secretariatul ADI (n.a.- am înţeles că luxos până la opulenţă) care să aducă maxim de subvenţie, chiar dacă în asociaţie sunt şi comune al căror buget anual aproape că s-ar înjumătăţi dacă ar face o astfel de plată. Şi, mai spun primarii că sensul părtinitor face trimitere şi la interesul vădit al celor de la conducerea Trans Buss, secondaţi de conducerea ADI, ca aceste subvenţii să acopere cât mai mult cu putinţă, din necesarul total, astfel încât partea Primăriei municipale să fie mai... accesibilă (dacă se poate, spre zero!).

Primarul de Mărăcineni este cel care „a aprins fitilul”, având în vedere că sumele impuse de conducerea ADI – subvenţie curse autobuze şi preţul abonamentelor pentru elevi – ajung aproape la 10 miliarde de lei vechi pe an. De altfel, este suficient să fie prezentat exemplul Mărăcineniului pentru ca fiecare dintre cei interesaţi, sau curioşi, să sesizeze deviaţiile, fie de ordin financiar, fie în structura logicii. Chiar şi neiniţiat în astfel de calcule, dacă ar fi să apreciem valoare unei subvenţii, principalul reper ar fi, evident, distanţa (lungimea traseului) pe care circulă autobuzul.

Pe Valea Slănicului, de exemplu, Trans Buss ajunge în primele trei comune: Mărăcineni, Săpoca şi Cernăteşti, până la ultima staţie de pe teritorul comunei Cernăteşti (Fulga) fiind 25 de kilometri. Pe teritorul ultimei comune traseul este cel mai lung – 12 km, Săpoca – 8 km şi Mărăcineni – 5 km. O logică de minim bun simţ indică cele mai multe cheltuieli în dreptul Primăriei Cernăteşti, în timp ce populaţia comunei Mărăcineni, o localitate, practic, lipită de municipiul Buzău, ar trebui să sesizeze doar o mică diferenţă de costuri faţă de locuitorii oraşului.

Pe diatanţa amintită sunt în funcţiune două trasee: nr. 2 şi nr. 22 (plus curse gen „convenţii”, pentru orele de vârf şi schimburile doi şi trei). Surpriza pentru navetiştii din Mărăcineni este că cei de la ADI nu le calculează doar costul curselor cu care ei vin acasă, ci toate cursele care traversează comuna (n.a.- se mai adaugă şi traseele spre Vadu Paşii – curse normale şi „convenţii”, trei staţii pe teritoriul comunei Mărăcineni). Conducerea ADI spune că locuitorii comunei Mărăcineni folosesc şi porţiuni din traseul 22, precum şi din traseul 11! Mai mult, sumele pentru subvenţii sunt „umflate” prin folosirea unor coeficienţi, „adaptaţi la situaţia din teren”. În cazul Mărăcineniului este vorba despre o taxare la numărul de locuitori (Mărăcineni are peste 15 mii de locuitori, iar celelalte două fiecare sub 5 mii), manieră de calcul ce nu este folosită în cazul celorlalte două comune prezentate, ceea ce face ca Primăria acestui UAT să fie dezavantajată.

Dincolo de injusteţea calculelor, se pare că inclusiv maniera autoritară în organizarea activităţilor şi repartizarea atribuţiilor financiare a dus la acumularea de tensiuni în cadrul ADI. Ultimele comentarii au scos în prim plan varianta introducerii în schemă a Consiliului Judeţean, care să-şi asume o parte însemnată din plata acestor subvenţii, dar dinspre această instituţie se pare că deja s-a transmis că se vor discuta lucruri concrete după stabilirea bugetului pe acest an. Ceea ce înseamnă că două-trei luni primarii pot negocia, sau veni cu propuneri...