Comisia Europeană: „Gazele sunt investiţii de lux pentru România!”

Comentarii mai puţin cunoscute publicului larg vorbesc despre unele abordări ale Comisiei Europene, atunci când se punea problema finanţării anumitor segmente de investiţii din paleta largă a serviciilor publice.

 Spre exemplu, este cunoscut faptul că la această oră doar un procent sub 30% din gospodăriile din România sunt racordate la reţelele de distribuţie a gazelor naturale (la bucătărie sau pentru încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă), în timp ce în ţara vecină, Ungaria, peste 85%  din gospodăriile cetăţenilor sunt racordate. Asta, în condiţiile în care România este depozitar (resursă geologică) şi producător de gaze naturale (locul patru în Europa şi al doilea în UE), iar Ungaria nu dispune de o astfel de oportunitate. Cu toate acestea, se pare că tocmai unii dintre membrii Comisiei Europene ar fi fost de părere, mult timp, că pentru România investiţiile în reţele de gaze naturale ar fi fost un demers de… lux!

Pe de altă parte, până pe la finele anului 2020, investiţiile în reţele de gaze naturale nu puteau fi susţinute financiar de UE, pentru că, chipurile, legislaţia românească pe domeniu nu ar fi fost aliniată celei de la Bruxelles. Şi, pentru ca tot acest conţinut să fie şi mai puţin optimist, să mai amintim şi despre faptul că Operatorii Regionali pe domeniu – Petrom, ENGIE şi Distrigaz tăiaseră de mult din propriile bugete astfel de investiţii în România (mai exact, după preluarea Petrom România de către OMV Austria).

Trans Gaz România va susţine investiţiile în reţelele de gaze naturale

Cu toate acestea, primarii buzoieni au fost încurajaţi să abordeze inclusiv proiecte de investiţii pentru înfiinţarea reţelelor de gaze naturale, cel care îi încuraja fiind actualul lider al PSD, deputatul buzoian Marcel Ciolacu. De altfel, primele întâlniri şi discuţii, la care a fost invitată şi conducerea Trans Gaz România, au fost purtate, la Buzău, încă de la finale anului 2019. Toate acestea erau posibile, la acel moment, pentru că politicianul buzoian ocupa funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor în Parlamentul României.

Tot în acea perioadă s-a convenit că astfel de investiţii trebuie asumate, în parte, şi de statul român, de aceea s-a decis ca lucrările pentru racordarea comunităţilor la magistralele de gaze naturale să fie efectuate pe cheltuiala Trans Gaz, acestea urmând să fie decontate de stat. În acest sens, au fost operate modificări în legislaţia internă, astfel că cetăţeanul beneficiar nu va participa la cheltuielile de instalare decât pentru înfiinţarea reţelei de dincolo de contor, adică în propria gospodărie. Lucrările, efective, pentru înfiinţarea reţelelor de gaze în fiecare localitate aveau să facă obiectul unor proiecte de investiţii, promovate de primăriile respective, documentaţii pentru care pot fi solicitate inclusiv fonduri europene.

Magistrala trece pe teritoriul comunei Săgeata

În planul de ansamblu, judeţean, despre comuna Săgeata s-ar putea spune că are o poziţie privilegiată, ipostază ce se explică prin faptul că magistrala de gaze naturale traversează teritoriul administrat de Primăria Săgeata, iar punctul de joncţiune este la cel mult trei kilometri de prima comunitate – Beilic.

Autoritățile locale au depus, la finele anului trecut, un proiect ce ar urma să fie finanţat din fonduri europene. „Sperăm ca în curând toate satele noastre să aibă acces la o infrastructură modernă, spune primarul Sorin Tănase, ca să putem atrage investiții și mai mari pe viitor. De asemenea avem în plan și asfaltarea unor străzi imediat după finalizarea acestor lucrări”a mai adăugat primul gospodar al comunei.

Primarul Sorin Tănase a înţeles că nu poate să abordeze o astfel de investiţie de unul singur, de aceea proiectul „Gaze la Săgeata” a fost depus odată cu cel de la Vadu Paşii, o comunitate cu potenţial economic superior, de unde rezultă perspectiva ca Trans Gaz să fie interesat, în primul rând, de numărul mult mai mare de viitori consumatori de gaze naturale din comuna Vadu Paşii, situaţie de care locuitorii din Săgeata şi satele componente ale comunei să profite din plin.

„În urma implementării acestor proiecte, comuna Săgeata are șanse mari să devină atractivă pe piața investițiilor, terenurile fiind încă foarte ieftine, ținând cont că pe ruta peste noul pod de la Vadu Pașii o despart doar 16 kilometri de municipiul Buzău”,a mai spus primarul comunei Săgeata, Sorin Tănase.