La Calvini, localitatea buzoiană renumită pe timpul comuniştilor pentru păstrăvăria model amenajată pe malul pârâului Bîsca Chiojdului, este în plină derulare un proces de rebrenduire locală.
Odată depăşită etapa etatistă, populaţia majoritară din cele patru sate componente a descoperit că tradiţia poate fi o sursă sigură şi mănoasă de venit. După Decembrie 1989, profesiile liberale ale romilor din Calvini au înlesnit multora dintre ei câştiguri pe care înainte nici nu şi le puteau închipui. Prelucrarea fierului, lucrările de artizanat executate din tablă, adaptabilitatea la meserii cu căutare atât în ţară cât mai ales în spaţiul comunitar, în special cele pe domeniul construcţiilor, au făcut ca în fiecare an zestrea patrimonială a localităţii să crească. La această oră, localitatea Calvini din Buzău, de pe Valea Chiojdului, seamănă cu vestita aşezare maramureşeană, Certze, acolo unde localnicii şi-au transformat casele vechi în adevărate palate, cele mai multe dintre ele fiind ridicate cu bani obţinuţi în meseria de constructor, în special pe şantiere din Franţa. La Calvini de Buzău vor mai trebui construite locuinţe, pentru ca cele două imagini să fie aproape complete, dar pentru ca cele două localităţi să concureze pe picior de egalitate, ar mai trebui ca, din mers, locuitorii comunei buzoiene să se adapteze, conştient, la convieţuirea într-o comunitate modernă.
Primarul localităţii, Nicolae Curelea, se simte oarecum incomod în „competiţia” cu cetăţenii, pentru că oportunităţile financiare sunt în mod clar de partea celei de-a doua tabere. Romii din Calvini, Bâscenii de Sus, Bâscenii de Jos, Frăsinet sau Olari se simt ca păstrăvii la crescătorie în democraţia românească originală, dar mai ales pe pieţele de muncă din comunitatea europeană, astfel că cel puţin lor le este mai uşor să finalizeze proiectele de familie, actuala imagine a localităţii, cu locuinţe impunătoare fiind mai mult decât sugestivă.
Cât despre problemele primarului Curelea şi ambiţiile acestuia de a veni în întâmpinarea concetăţenilor cu proiecte de interes public pe măsura evoluţiei urbanistice a localităţii, toate dorinţele acestuia se limitează la puţinele fonduri guvernamentale „cârpăcite” cu una sau două rectificări bugetare anuale. În ultimii ani, primarul de Calvini a înţeles că cele mai la îndemână oportunităţi sunt accesarea proiectelor cu finanţare europeană, el fiind într-o etapă avansată de implementare a unei investiţii pentru rezolvarea problemei apei potabile pe teritoriul localităţii. Concomitent, primarul Curelea a avansat documentaţii pentru proiectul de canalizare, astfel ca cele două servicii publice odată realizate să completeze, într-o concepţie modernă, evoluţiile urbanistice la nivelul comunităţii.
Dar pentru ca lucrurile să poată funcţiona aşa cum şi-ar dori primarul Curelea, ar trebui ca şi cetăţenii să înţeleagă că viaţa şi activitatea într-o comunitate presupune şi obligaţii, aceasta însemnând, în primul rând, achitarea taxelor şi impozitelor pentru constituirea şi susţinerea bugetului local. Dacă pe timpul fostului primar colectările la bugetul local nu depăşeau 20-25 de procente, actualul primar, Nicolae Curelea, a reuşit să-şi convingă mult mai mulţi concetăţeni că viitorul localităţii depinde şi de eforturile comune, astfel că în acest an, de exemplu, procentul de încasare a taxelor şi impozitelor locale va fi de peste 60%.
(Gigi MANOLE)