În Parlament, în Guvern, la vârful partidelor,  dar de ce nu şi la nivelul organizaţiilor judeţene, politicienii exersează diverse variante prin care să ajungă cât mai aproape de dorinţele lor electorale, anume acelea de a câştiga cât mai multe primării la alegerile locale.

 Pentru că, orice s-ar spune, puterea unui partid politic stă în structura teritorială, mecanism ce, la un moment dat, sau la nevoie, poate fi pus în mişcare şi, beneficiind şi de charisma unui lider naţional să ajungă la guvernare, postură din care să-şi poată impune propriile politici, se spune, în folosul alegătorilor.

În toată perioada postdecembristă s-a demonstrat că teoriile politice (de campanie) nu au funcţionat niciodată în folosul alegătorilor, adică a poporului. Rând pe rând s-au denaturat principii politice, s-au uzat figuri de politicieni, cu impact naţional sau local. Singurele figuri politice rămase cu imaginea aproape intactă în faţa electoratului sunt primarii.

Indiferent de apartenenţa politică, indiferent de culorile aflate la guvernare, funcţia de primar a devenit o zonă a speranţei pentru cetăţeni, mulţi condamnaţi chiar de clasa politică să convieţuiască într-un marasm „suplimentat” şi de o decădere financiară programată, în timp ce la fel de mulţi, pe drept, cer ca şi comunitatea din care ei fac parte să evolueze.

Probabil că, primarul este singura figură politică ce este scoasă din urnă pe drept, din voinţa perfect conştientă a comunităţii. Calitatea de „prim” gospodar este de necontestat. Apoi, dacă personajul dispune şi de alte calităţi pe care urmează să le „activeze” pe durata mandatului, obţinem aşa zisa „reţetă europeană”. Există, însă, o trăsătură a caracterului respectivului primar, care îl individualizează, în primaul rând la nivelul comunităţii din care face parte, dar între colegii de breaslă, sau, de ce nu, ca om politic. Este vorba de TENACITATE.

O asemenea calitate îl recomandă şi pe primarul comunei Lopătari, profesorul Vasile Lefter. Pentru acest spaţiu am ales să vorbim despre o realizare cel puţin surprinzătoare, dar care îl diferenţiază de ceilalţi primari, nu numai din judeţ.

În plină criză financiar-economică, primarul Lefter a considerat că tocmai proiectele cu finalitate socială ar trebui să fie preocuparea şefilor de administraţii publice.

A întocmit o documentaţie tehnică, a propus-o autorităţilor judeţene, după care a dus-o la ADR Brăila, de unde putea spera la fonduri europene. Fie că recunosc sau nu, autorităţile judeţene sau de nivel naţional au manifestat tendinţa ca spre zonele de munte să manifeste mai puţin interes vizavi de implementarea proiectelor de interes public. De aceea, primarul Vasile Lefter a considerat că ar fi mai eficient să „evite” anumite paliere şi să încerce să fie eficient pe propriile puteri.

În anul 2009 a depus, la ADR Brăila, un proiect pentru realizarea unui Centru şcolar şi de tineret, care să funcţioneze după modelul fostelor internate. În acest fel, o parte dintre copiii şi tinerii din satele comunei Lopătari, dar şi din localităţile învecinate, de unde ar fi venit copii să urmeze cursurile şcolii, ar fi putut să beneficieze de servicii sociale de calitate:  programe educative şi de pregătire a lecţiilor, de asistenţă socială şi psihologică, inclusiv cazare şi hrană.

Ultima discuţie pe marginea acestui subiect am avut-o cu primarul de Lopătari, Vasiel Lefter, anul trecut. Acum Centrul pentru şcolari este finalizat şi dispune de 38 de locuri, unde copii provenind din familii cu probleme sociale vor fi ajutaţi să surmonteze „handicapul” în faţa colegilor de clasă şi şcoală.

„Proiectul a fost iniţiat undeva prin 2009, spune primarul Lefter, finanţat prin 2011 şi finalizat în 2015.  Efectiv s-a lucrat la el din 1 martie  2014. A fost vorba de construirea unei aripi noi la o clădire existentă şi de reabilitarea şi dotarea clădirii vechi. Proiectul a fost făcut cu ADR Brăila. Iniţial, finanţarea a fost de aproximativ 25 de miliarde de lei, dar la licitaţie proiectului i-a fost stabilită o finanţare de 16 miliarde de lei.

Ca proiecte mai mari, anul trecut am avut construcţia unui Cămin Cultural în satul Ploştina, acum este finalizat, iar de el beneficiază locuitorii satului dar mai ales elevii din şcoala din apropiere, aceştia desfăşurând în incinta respectivă inclusiv activităţile sportive.

În acest context cred că merită amintit faptul că la sărbătoarea folclorică a comunei şi la diferite alte evenimente culturale organizate la nivel local sau chiar de anvergură judeţeană, avem echipe care participă activ. Este vorba de ansamblul folcloric al şcolii Luncile, echipa de dansuri a şcolii Plaiul Nucului şi un grup folcloric al şcolii Ploştina. Şcoala Lopătari are o echipă de dansuri, care este condusă de un învăţător pensionar, doamna Elena Moroianu. La Luncile se ocupă familia Zota Ion şi Sanda, la Plaiul Nucului învăţătoarea Cornelia Burlacu, iar la Ploştina Violeta Grama.  Toţi au participări dese la diferite evenimente culturale, la cere sunt invitaţi în judeţ.

În acest an, din fonduri proprii am reabilitat şi Căminul Cultural de la Plaiul Nucului, precum şi pe cel din Lopătari, acolo unde mai sunt ceva lucrări de efectuat. Până la 15 septembrie am realizat reabilitarea şcolilor Terca şi Ploştina, unde mai avem de lucru la exterioare. La cele două şcoli mai avem de efectuat o anvelopare, la Terca urmând să construim şi o centrală termică, ce este prevăzută în proiect. Avem bani pentru finanţare dar totul depinde de starea vremii”.

(Gigi Manole)