Share

maleanu1.jpgCele mai optimiste calcule făcute de actualul Executiv din Primăria Mărăcineni avansează ca termen de execuţie a reţelei de gaze naturale un minim de doi ani. Asta, în condiţiile în care toate avizele obligatorii la documentaţiile deja aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementarea Energiei ar putea fi

 obţinute în cel mult o jumătate de an, iar execuţia de şantier să închidă termenul amintit.

Istoria a şapte mandate electorale

Poziţionarea pe malul opus al râului Buzău, faţă de municipiul reşedinţă de judeţ, a fost principalul inconvenient pentru instalarea reţelei de gaze naturale pe teritoriul comunei Mărăcineni. Specialiştii invocau costurile mult prea mari pentru traversarea/subtraversarea râului Buzău, în întreg bugetul proiectului, pe de o parte, dar şi condiţii aproape imposibile puse de statul român.

De-a lungul mandatelor postdecembriste, proiectul „Gaze naturale la Mărăcineni” a fost pe agenda celor trei primari aleşi. Primele încercări au fost făcute de primarul Ion Catinca. Atunci când luminiţa de la capătul tunelului „negocierilor”, susţinute inclusiv politic, începea să se vadă (n.a. – un efort derulat pe durata a nu mai puţin de două mandate!), a intervenit privatizarea Petrom. Moment care a coincis cu sistarea investiţiilor pentru înfiinţarea reţelelor de gaze naturale la nivel de comune.

Următorul primar, Ion Drăghici, a preluat de la Catinca maldărele de documentaţii, le-a prezentat autorităţilor de la Bucureşti şi… a obţinut aprobare fără finanţare!

Povestea gazelor naturale la Mărăcineni avea să intre într-un episod nou odată cu primul mandat al primarului Constantin Dumitru „Măleanu”. După o primă încercare pe „calea bătătorită” de predecesori, Constantin Dumitru l-a cooptat, în proiectul Mărăcineniului, pe  primarul comunei Poşta Câlnău, Sorin Munteanu, pentru ca gazele să fie aduse din Magistrala ce traversează teritoriul acestei localităţi. În această combinaţie, cu un oarece sprijin din partea deputatului Cezar Preda, cei doi primari au ajuns cu documentaţia până la ANRE. Aici, din nou, a intervenit un impediment: traversarea/subtraversarea pârâului Câlnău (n.a. – Legea interzice folosirea podurilor pentru susţinerea conductelor de gaze naturale pentru traversarea cursurilor de ape, variantă convenabilă financiar în cele două cazuri prezentate).

Parteneriat public-privat, singura soluţie

maleanu3.jpgÎntre timp, primarul Constantin Dumitru a identificat şi un potenţial investitor privat, din Bucureşti, care pe propria cheltuială a testat oportunitatea unei asemenea investiţii în comuna Mărăcineni. Se pare că rezultatele au fost mulţumitoare şi, la rândul lor, se declară optimişti vizavi de termenul de obţinere a avizelor. În urma studiului realizat pe teren, din poartă în poartă, a rezultat faptul că 68% dintre gospodarii din Mărăcineni sunt de acord să se branşeze la reţeaua de gaze naturale.

La acest moment, constructorul poate avansa inclusiv costuri aproximative la branşare/gospodărie, fiind vorba, se pare, de aproximativ 30-35 de milioane de lei, iar în ce priveşte plata, se pare că ar putea fi vorba de cel puţin trei rate.

În ce priveşte condiţiile în care vor fi executate lucrările, city-managerul comunei, Constantin Dumitru ne informează că săpăturile pentru instalarea magistralei, de-a lungul drumului judeţean, vor fi făcute doar manual, pentru că pe ambele trotuare sunt deja „îngropate” reţelele de telefonie, apă şi canalizare. La final, reţeaua de gaze naturale se va desfăşura pe o lungime de 47 de kilometri.

Este interesant de remarcat faptul că, după un efort susţinut pe durata a două mandate electorale, actualul administrator public al comunei Mărăcineni, Constantin Dumitru, culege roadele muncii din perioada în care era primar. După Revoluţie, în judeţul Buzău nu au mai fost consemnate investiţii underground pe segmentul reţele publice de gaze naturale, cu excepţia unor extensii la reţele existente: Verneşti, Scorţoasa, Pârscov, Tisău.