Share

primar_maracineni.jpgConstantin Dumitru, administrator public în cadrul Primăriei Mărăcineni, şi echipa de la Serviciul Gospodărie Locală fac ultimele pregătiri pentru demararea încă unui proiect pentru utilitate publică. Este vorba despre executarea unor prelungiri la reţelele de apă şi canalizare

 în cartierele de locuinţe nou înfiinţate, în cele trei sate pe teritoriul comunei.

Comuna Mărăcineni continuă să fie una dintre atracţii pe piaţa imobiliară. La acest moment, spun autorităţile locale, mai mult de o treime dintre locuitori o formează „muntenaşii” (care s-au mutat din zona de munte a judeţului, ori şi-au construit a doua casă aici) dar şi rezidenţi în oraşul Buzău, care, de asemenea, au ales să-şi ridice o a doua locuinţă, „pe pământ”, în zona Mărăcineni. De altfel, actuala conducere a Primăriei Mărăcineni a anticipat o astfel de etapă de dezvoltare urbanistică şi, încă din anul 2008 (în primul mandat de primar al lui Constantin Dumitru), cu acordul Consiliului Local, a fost modificat PUG-ul localităţii, astfel încât o importantă suprafaţă de teren să fie transferată în categoria intravilan. După acel moment, în toate cele trei sate componente – Potoceni, Căpăţâneşti şi Mărăcineni, au început să se contureze cartiere noi de locuinţe.

În faţa unei astfel de perspective, Executivul Primăriei Mărăcineni a înţeles că una dintre misiunile importante, pe care trebuia să şi le asume, era aceea de a dezvolta, concomitent cu zona edilitară, oferta locală de servicii publice. La acest moment, în cartierele noi sunt realizate şi conectate reţelele pentru distribuţia energiei electrice. De asemenea, acolo unde gospodăriile au prins contur, este asigurat serviciul de colectare a gunoaielor menajere. Cu investiţii de la bugetul local şi cu forţă de muncă proprie (n.a. – ceea ce impune un ritm al lucrărilor care nu totdeauna este pe placul noilor locatari, pentru că din aceeaşi echipă trebuie folosiţi, zilnic, lucrători pentru intervenţii la reţelele de apă şi canal deja în funcţiune!) sunt programate şi executate extinderi la reţeaua de alimentare cu apă potabilă.

Însă, pentru Constantin Dumitru, administratorul public al comunei, problema „la zi” este realizarea extinderilor la reţeaua de canalizare. Fiind o lucrare cu un grad mai ridicat de complexitate (în comparaţie cu execuţia unei reţele pentru alimentarea cu apă potabilă) dar şi pentru că se impuneau cheltuieli importante, s-a luat decizia implementării unui proiect care să fie finanţat, fie de la Guvernul României, fie prin subvenţii nerambursabile de la Uniunea Europeană. Având experienţa reţelei mari de canalizare, Constantin Dumitru a întocmit documentaţia tehnică pentru un ajutor financiar în valoare de două milioane de euro, cu finanţare europeană. Numai că, autorităţile române au demonstrat şi în acest caz că sunt „mai catolice decât Papa” şi au invocat o „prevedere” în legislaţie, prin care solicitantul finanţării trebuia să facă dovada că în următorii doi ani de la aprobarea finanţării în zonele cu destinaţie rezidenţială se va construi cel puţin o treime din imobile! După doi ani de vizite şi „negocieri”, la Constanţa şi la Bucureşti, Constantin Dumitru a înţeles că cea mai bună variantă este... să se ajute singur! Cu alte cuvinte, să redimensioneze proiectul şi să îl execute cu bani de la bugetul local şi cu forţe de muncă proprii. Decizia administratorului public, susţinută de Consiliul Local, vine şi ca urmare a presiunii crescute din partea noilor locatari care, pe bună dreptate, solicită servicii publice de strictă necesitate: apă curentă şi canalizare.

Situaţii de genul celei de la Mărăcineni, unde, din fericire, Primăria a putut lua decizia rezolvării în plan local, pentru că puterea economică a localităţii permite, sunt întâlnite în multe alte localităţi din judeţ şi din ţară. De altfel, „canalizarea” în zonele rurale a devenit o problemă naţională mai ales că, de curând, Uniunea Europeană a avertizat România şi Guvernul în exerciţiu asupra faptului că încă din decembrie, anul 2018(!), s-a scurs termenul după care ar fi trebuit să fie „inventariate” realizările în discuţie. În contextul aplicaţiilor programului pentru protecţia mediului, în speţă a apelor de subteran, şi (aşa zisa) preocupare (inclusiv) a Uniunii Europene pentru menţinerea acestora la standarde de calitate (ex.: fără nitriţi, nitraţi) a apărut ameninţarea, la adresa autorităţilor române, că ţara noastră ar putea fi pasibilă de amenzi uriaşe, contabilizate zilnic. La rândul lor, Guvernul şi Ministerul Mediului aruncă vina pe primarii din teritoriu, pentru că nu au fost făcute investiţii pe „canalizare şi epurarea apelor uzate”! Nimeni, însă, nu recunoaşte o realitate simplă: nu au fost înregistrate realizări (nici) pe acest domeniu de activitate, pentru că legislaţiile, şi europeană şi românească sunt, fie stufoase, fie aplicate cu prea mult zel!