Share

poligon_3.jpgTrimiterea din titlu nu este, deloc, întâmplătoare, mai ales că „subiectul” a generat discuţii de-a lungul timpului, după 1989, dar cu predilecţie de când fotoliul de primar la Mărăcineni de Buzău a fost ocupat de Constantin Dumitru, actualul manager public al localităţii.

 Mai mult, o astfel de temă, adusă acum în discuţie prin intermediul ziarului Muntenia, poate constitui, oricând, ideea unui proiect generat de Consiliul Local Mărăcineni şi suspus dezbaterii publice, principalul factor de consultare fiind populaţia comunei, în principal proprietarii de terenuri de o parte şi de alta a locaţiei Poligonului, care au interdicţie să construiască pe propriile loturi – moştenite, cumpărate, ori cu care au fost împroprietăriţi de-a lungul timpului, în baza legilor funciare.

Aşa cum spuneam, tema a fost abordată cu maximă seriozitate după 2008, primul an de mandat de primar al lui Constantin Dumitru, la Primăria Mărăcineni. Atunci, ca şi acum, proiectul propus de actualul administrator public presupunea restructurarea Poligonului în două subdiviziuni, pentru ca loturile rezultate să poată fi folosite de către Consiliul Local Mărăcineni, o parte pentru împroprietărirea familiilor de tineri căsătoriţi, beneficiare a unei legi speciale, iar cealaltă parte urmând să fie rezervată dezvoltării unui proiect imobiliar, într-un parteneriat public - privat, pentru înfiinţarea unei zone rezidenţiale, după modelul Cartierului Orizont, din Municipiul Buzău.

De atunci, părerile au fost împărţite, ajungându-se ca acum „tabăra” celor care sunt pentru dezvoltarea unor asemenea proiecte să fie mai numeroasă decât a celor care (încă) se împotrivesc. Mai mult, pentru că zona de intravilan a comunei Mărăcineni a devenit deosebit de atractivă, proprietarii terenurilor care flanchează laturile mari ale zonei Poligonului, câte 400 de metri lăţime pe fiecare parte, pun din ce în ce mai tare presiune pe administraţia locală. Aceştia reclamă faptul că nu-şi pot exercita dreptul de proprietari asupra terenurilor din zonă, fiindu-le interzis, fie să ridice case pentru propriii copii, fie pur şi simplu să le vândă pe piaţa imobiliară liberă, pentru că este un drept al lor, pe care acum şi-l consideră îngrădit.

poligon_2.jpgPoligonul de la Mărăcineni de Buzău a fost amenajat în anul 1960, când nici procesul de colectivizare nu era încheiat, cu alte cuvinte, nici în vise să fie vorba de zonă intravilan. Mai mult, pe vremea prim secretarului Ion Sârbu, prin anii 80, se pusese problema construirii câtorva blocuri de locuinţe în zona numită acum „Zona Shell”, pentru extinderea ariei de locuit a oraşului, dar, în principal, pentru sistematizarea zonelor de locuit de la Pod Mărăcineni până la Cernăteşti. Se punea problema restrângerii zonei de locuit, de-a lungul DJ-ului 203K, doar pe două linii de case. Restul terenurilor, eliberate, urmau să fie redate… agriculturii. Cu siguranţă, aceeaşi soartă ar fi avut-o şi locaţia de acum a Poligonului.

După renunţarea la serviciul militar obligatoriu şi intrarea României în NATO, poligonul de la Mărăcineni era folosit din ce în ce mai puţin, spre deloc, pentru că altele erau preocupările şi răspunderile privind apărarea teritoriului, la nivel naţional. De aceea, ideea preluării terenului Poligonului a venit cu deplină justificare, iar demersurile primarului(pe atunci) Constantin Dumitru au fost susţinute inclusiv la nivel înalt, militar şi politic. Însă, pentru că în România încă acţionează „virusul orgoliului prostesc”, lucrurile au luat întorsături nedorite, iar cei care ar fi trebuit să ajute, în continuare, pentru succesul unui proiect util comunităţii locale, au acţionat conform proverbului „Să moară capra vecinului”, dacă se poate chiar înainte să o aibă în obor!

S-a pierdut proiect european de 2 milioane de euro

Având modelul proiectului de canalizare implementat deja în zona intravilanului „vechi”, Constantin Dumitru a pregătit o documentaţie asemănătoare, de data aceasta pentru finanţare din fonduri europene, tocmai pentru înfiinţarea de reţea de canalizare în zona Poligonului. Asta, pentru că actualul administrator public a avut o dezamăgire când a înaintat o documentaţie tehnică pentru extindere reţele canalizare într-o altă zonă cu potenţial imobiliar, dar a fost respinsă, la Constanţa, pe motiv că beneficiarul, adică Primăria Mărăcineni, nu a putut garanta că în zona respectivă se vor construi mai mult de o treime din imobilele preconizate în decurs de minim doi ani! O regulă aberantă care ignoră realitatea din teren, în sensul că, din contră, zona devine mult mai atractivă dacă serviciile publice – apă, canal, electricitate sunt deja în funcţiune.

Plecând de la experienţa descrisă mai sus, Constantin Dumitru are acum pregătită documentaţia pentru accesarea unui proiect european, pentru realizarea reţelelor de canalizare şi apă potabilă în zona imobiliară „Poligon”, pentru că acea regulă impusă va putea fi îndeplinită. Pe de o parte, terenurile ce vor fi date familiilor de tineri vor fi mobilate cu construcţii în cel mult un an, pentru că aşa prevede legea, iar odată constituit parteneriatul public – privat va putea fi mobilată şi zona cartierului.