Deşi m-am stabilit de aproape doi ani în Zagreb, Croaţia, şi m-am adaptat destul de bine, fiindcă am copiii şi nepoţii alături, nu pot să nu mă gândesc la ţara şi locurile unde am văzut lumina zilei şi am trăit peste trei sferturi de veac, străduindu-mă să le fac cunoscută istoria, să prezint unele personalităţi care au dat viaţă şi faimă acestor locuri.
Cu salutări prieteneşti!
Hala de Măcelărie şi Pescărie
BAZARUL
Aflată actualmente în plin proces de consolidare şi transformare pentru a deveni sediu al Primăriei Buzău, clădirea pe care mulţi o ştiu drept Bazarul, a fost construită iniţial pentru a servi ca hală de măcelărie şi pescărie. Iată pe scurt istoria acestui edificiu reprezentativ pentru arhitectura Buzăului de la sfârşitul secolului al XIX-lea, realizat în timpul când era primar Nicu Constantinescu, pe drept cuvânt catalogat drept ctitorul Buzăului modern
La 5 septembrie 1896, s-a organizat licitaţia pentru darea în antrepriză a construirii unei hale de măcelărie şi pescărie în Piaţa Obor (valoare deviz 84.580,50 lei) şi a unei esplanade (38.166 lei); la subsol urma să funcţioneze pescăria (8 boxe), iar la parter măcelăriile (19 boxe); a fost ales platoul în pantă din prelungirea Străzii Târgului, care permitea executarea lucrărilor de fundaţii şi construirea esplanadei orizontale unde urma să funcţioneze 12 prăvălii; publicaţie pentru licitaţie nr. 4878/25 iulie şi memoriu 23 septembrie cu modificările impuse de către Consiliul Tehnic Superior – la subsol pescăria şi la parter măcelăria, contractul fiind încheiat la 26 septembrie 1896; cu procesul verbal nr. 5750/6 septembrie 1896 s-a admis oferta antreprenorilor Toffali Giovanni şi Fiorenzo Segnia pentru esplanada din jurul halelor ( deviz 26.227,83 lei)) şi Mina Giovanni, pentru hala de măcelărie şi pescărie (92.772,80 lei valoarea de deviz), lucrarea trebuia predată la 2 octombrie 1897, dar condiţiile atmosferice şi unele lucrări suplimentare au prelungit termenul; la 11 octombrie 1897 au fost luate, provizoriu, în primire de la antreprenorii Toffali Giovanni şi Fiorenzo Segna din strada Curbă nr. 22; recepţia provizorie s-a făcut la 11 octombrie 1897 şi 23 martie 1898 (P.C.Cătănescu, ajutor de primar şi arhitectul Victor Gherabek), iar definitivă la 19 octombrie 1898.
Dintr-un memoriu din 1940, reiese că în anii 1875 şi 1877, una din preocupările principale ale Consiliului Comunal a fost şi regularea (sistematizarea)definitivă a pieţei oborului, motiv pentru care, avându-se în vedere şi construcţia unei hale de măcelărie şi pescărie, să se exproprieze câteva proprietăţi (terenuri şi clădiri) în suprafaţă de 4042,66 m.p.: proprietatea Anton Bărdescu, vecină cu Oborul nou, Piaţa Veche (a oborului n.n.) şi C.Ialomiţeanu (585,30 m.p.- despăgubiri între 36.259, 70-51.699 lei); proprietatea C.Ialomiţeanu, învecinată cu Piaţa Veche, A.Bărdescu şi N.Oprescu, casă 97,05 m.p. şi curte 362,36 m.p. – între 9194,20 şi 11.492 lei); proprietatea N.Oprescu, învecinată cu Piaţa Veche, C.Ialomiţeanu, C.Bărdescu şi Oborul nou (casă, 363,32 m.p., magazie 182 m.p. şi curte 2542,55 m.p.(între 29.241 şi 33.216,80 lei). Documentaţia este semnată de arhitectul Victor Gherabek; între C. Ialomiţeanu şi primarul N.I.Constantinescu se încheie o tranzacţie prin care acesta ceda locul cu prăvălii (459,71 m.p.) în Piaţa Mare a Oborului pentru 10.000 lei; pentru hanul cu dependinţele, proprietatea Anton Bărdescu, s-a obţinut sentinţa de expropriere 292/9 septembrie 1896 a Tribunalului Buzău (judecători N.I.Bărbulescu şi Al.I.Vilacros), recursul lui Anton Bărdescu şi Dumitru Oprescu fiind respins, primul primind 45.000 lei şi al doilea, 50.000 lei.
Fotograful Adolf Schmidlin din Piaţa Daciei a executat în 1905, pentru suma de 540 lei, spre a fi trimise la Expoziţia Jubiliară organizată în Parcul Carol, cu prilejul a 40 ani de domnie a lui Carol I, pe lângă două vederi Palatul Comunal, Pavilionul şi lacul din Crâng, clădirile a 5 şcoli primare, Liceul „Al. Hasdeu”, Episcopia şi bisericile Banu şi Sf. Îngeri şi Hala de Măcelărie şi Pescărie (interior şi exterior),
În anul 1948, Primăria a decis transformarea şi amenajarea unei părţi din Hala de la Obor, în Teatru Popular – Teatrul „Ilie Pintilie”, sala fiind folosită şi pentru spectacole de cinematograf. Municipalitatea a decis mai târziu amenajarea actualului Bazar, în toamna anului 2019 începând lucrări de consolidare şi amenajare pentru transformarea în spaţii de birouri pentru servicii ale Primăriei.
Vedere generală zona centrală –Hala în stânga, plan îndepărtat