„Am avut noroc să lucrez cu un aparat tehnic profesionist”

Petre Emanoil Neagu este al cincilea preşedinte la Consiliul Judeţean Buzău, în perioada postdecembristă,

 după Alexandru Mânzală (1992-1996), Viorel Constantinescu (1996-2000; 2000-2004), Victor Mocanu (2004-2008; 2008-2012) şi Cristinel Bîgiu (2012-2014; 2014-2016 interimat asigurat de actualul preşedinte Petre Neagu), mandate în care actul administrativ a suferit modificări şi îmbunătăţiri, calitatea serviciilor publice fiind, nu de puţine ori, superioară exerciţiilor la Centru.

Începând cu mandatul 2004, exerciţiul administrativ a intrat într-un proces de descentralizare, context în care şeful de atunci al Consiliului Judeţean, Victor Mocanu anunţa că vrea să fie un preşedinte puternic. La acel moment observatorii politici avansau ideea că Mocanu prevestea nesupunerea faţă de partid. În realitate, fostul preşedinte intuise că viitorul instituţiei publice care avea ca obiect de activitate administrarea judeţului era orientarea către sursele de finanţare din spaţiul Comunitar. Din acea perioadă departamentele şi serviciile care formau aparatul tehnic al Consiliului Judeţean, ori erau arondate acestuia, au fost supuse unor procese minuţioase care vizau profesionalizarea funcţionarilor.

După un stagiu de vicepreşedinte şi un altul în care a asigurat interimatul primei funcţii în Executivul Consiliului Judeţean, la alegerile locale din 2016 cei mai mulţi buzoieni l-au desemnat pe Petre Emanoil Neagu să conducă cea mai puternică instituţie publică judeţeană, pentru un mandat de patru ani. Între timp, departamentul „proiecte europene” devenise punctul forte, alături de cel juridic, iar funcţionarii specializaţi în studii privind reabilitarea infrastructurii rutiere puteau prezenta un program pentru asfaltarea drumurilor de interes judeţean. Nu în ultimul rând, Serviciul Protecţie Socială devenise mai eficient, astfel că preşedintele Neagu a fost de acord, la primul exerciţiu bugetar, să aloce aproape o pătrime din fondurile judeţului pentru îngrijirea şi protejarea copiilor instituţionalizaţi şi a celor cu deficienţe.

În primul an de mandat ca preşedinte al Consiliului Judeţean, Petre Neagu a dorit să pună în practică acele politici publice care îşi dovedesc eficienţa imediată la nivelul populaţiei.

-Domnule preşedinte, cel puţin pentru mine este clar că pe durata anului 2017 Consiliul Judeţean Buzău nu avut doar un alt preşedinte la conducere, ci şi un al OM la momentul deciziilor. A fost vorba despre o strategie anume, ori despre manifestarea anumitor calităţi personale?

-Nu a fost vorba despre o strategie sau o schimbare de strategie. Eu sunt persoana pe care o vedeţi şi nimic mai mult. Probabil că, odată cu trecerea timpului, este normal să devenim mai aplecaţi spre anumite probleme sau lucruri, ori să le privim şi cu alţi ochi, nu numai cei ai specialistului. Despre o astfel de atitudine ar putea fi vorba, nicidecum despre o anume strategie. Dar eu spun că nu contează prea mult persoana, omul Neagu, pentru că important este ca instituţia să dezvolte un program coerent, din care să rezulte cât mai multe lucruri bune pentru cei care ne-au trimis să ocupăm, temporar, aceste funcţii. La fel de important este să ne dăm seama că la un moment dat suntem în perimetrul unei greşeli şi să facem în aşa fel să o îndreptăm.

Dumnezeu ne-a făcut două daruri: viaţa ca şi dar, şi iubirea. Iubirea faţă de oameni. Eu încerc, după posibilităţile şi capacităţile mele, împreună cu colegii mei din Consiliu, atât cei din Executiv, cât şi cei din aparatul tehnic, să încercăm să avem un echilibru, să încercăm să rezolvăm cât mai mult din doleanţele cetăţenilor. Prin natura instituţiei noastre, avem anumite priorităţi de bază. Mă refer la infrastructura rutieră, la infrastructura în sănătate, având în vedere că Spitalul Judeţean este în custodia noastră, şi bineînţeles este vorba şi despre protecţia socială şi activităţi specifice unor anumite categorii de copii, pentru că în subordinea Consiliului Judeţean este şi Direcţia pentru Protecţie Socială şi Direcţia pentru Protecţia Copilului. Important este, din punctul meu de vedere, ca din momentul în care ajungi într-o funcţie publică să realizezi că într-o zi poţi pleca, şi ar fi bine să o faci cu zâmbetul pe buze şi să poţi să te uiţi cu seninătate în ochii oamenilor, cu acelaşi zâmbet şi naturaleţe să poţi saluta oamenii. Atunci înseamnă cu lucrurile sunt în ordine. Că nu vei putea rezolva toate problemele, asta este cu totul altceva, dar important este să faci tot ce este posibil ca mare parte dintre proiectele pe care la un moment dat ţi le asumi, să le duci la îndeplinire. Şi mai este o poveste, pe care fiecare o învăţăm doar cu trecerea timpului: în viaţă trebuie să înţelegi că nu poţi să faci nimic singur, dacă nu ai o echipă, un colectiv de lucru care este devotat menirii sale. Altfel nu vei putea face nimic. Eu acum pot spune că în mare parte am reuşit, anume să creez o atmosferă de lucru normală în Consiliul Judeţean, iar aici trebuie să spun că am avut şi un mare noroc, sau avantaj, pentru că oamenii care lucrează în Consiliul Judeţean, care se ocupă de drumuri, de fondurile europene, care se ocupă de protecţia socială, care se ocupă de problemele juridice, chiar sunt nişte profesionişti. Îşi fac treaba bine. Important este să ştii să colaborezi cu colectivul, să ştii să-i înţelegi, pentru că fiecare dintre noi suntem în primul rând oameni, cu probleme personale, care apar fie în mediul familial, fie în relaţiile sociale, dar la serviciu am încercat să facem o poveste, să uităm de tensiunile zilnice, pentru a putea da cât mai mult cetăţenilor.

Populaţia vrea ca lucrurile în instituţia Consiliului Judeţean să fie făcute ca la carte, dar fiecare dintre noi ne lovim de anumite chichiţe de ordin legislativ, sau care ţin de birocraţie, de inerţia păguboasă şi incoerenţa altor oameni. Toate acestea, la un moment dat, te pot determina, dacă nu eşti un bun profesionist, să nu mai ai aplecare pentru meseria pe care o faci, ca la un moment dat chiar să renunţi. De ce spun acest lucru: a fost un obiectiv pentru care am vrut ca din toate puterile noastre, a celor din Consiliul Judeţean, să punem în practică proiectul Podului de la Vadu Paşii. Dacă nu aveam adevăraţi profesionişti în Consiliul Judeţean, cei din Direcţia Tehnică, cei de la Juridic, acea lucrare rămânea ca un obiectiv care ar putea fi realizat cândva. După mulţi nervi, după multe ore de trudă, după mulţi kilometri făcuţi pe la diverse instituţii centrale s-a dovedit că acolo unde este perseverenţă şi voinţă se poate realiza. Meritul pentru că acum acest proiect este în lucru nu este al meu şi al celor doi vicepreşedinţi, ci în proporţie de 90% al specialiştilor din aparatul Consiliului Judeţean. (...) (continuarea în ediţia viitoare)