Deşi m-am stabilit de aproape doi ani în Zagreb, Croaţia, şi m-am adaptat destul de bine, fiindcă am copiii şi nepoţii alături, nu pot să nu mă gândesc la ţara şi locurile unde am văzut lumina zilei şi am trăit peste trei sferturi de veac, străduindu-mă să le fac cunoscută istoria, să prezint unele personalităţi care au dat viaţă şi faimă acestor locuri.

Cu salutări prieteneşti!

Hala de Măcelărie şi Pescărie

BAZARUL

Aflată actualmente în plin proces de consolidare şi transformare pentru a deveni sediu al Primăriei Buzău, clădirea pe care mulţi o ştiu drept Bazarul, a fost construită iniţial pentru a servi ca hală de măcelărie şi pescărie. Iată pe scurt is­toria acestui edificiu reprezentativ pentru arhitectura Buzăului de la sfârşitul seco­lu­lui al XIX-lea, realizat în timpul când era primar Nicu Constantinescu, pe drept cuvânt catalogat drept ctitorul Buzăului modern

La 5 septembrie 1896, s-a organizat licitaţia pentru darea în antrepriză a constru­irii unei hale de măcelărie şi pescărie în Piaţa Obor (valoare deviz 84.580,50 lei) şi a unei esplanade (38.166 lei); la subsol urma să funcţi­oneze pescăria (8 boxe), iar la parter măcelăriile (19 boxe); a fost ales platoul în pantă din prelungirea Străzii Târgului, care permitea exe­cutarea lucrărilor de fun­da­ţii şi construirea esplanadei orizontale unde urma să funcţioneze 12 prăvălii; publicaţie pentru licitaţie nr. 4878/25 iulie şi memoriu 23 septembrie cu modificările impuse de către Consiliul Tehnic Superior – la subsol pescăria şi la parter măcelăria, contractul fiind înche­iat la 26 septembrie 1896; cu procesul verbal nr. 5750/6 septembrie 1896 s-a admis oferta antrepre­norilor Toffali Giovanni şi Fiorenzo Segnia pentru esplanada din jurul halelor ( deviz 26.227,83 lei)) şi Mina Giovanni, pentru hala de măcelărie şi pescărie (92.772,80 lei valoarea de deviz), lucrarea trebuia pre­­dată la 2 octombrie 1897, dar condiţiile atmos­ferice şi unele lucrări su­plimentare au prelungit termenul; la 11 octombrie 1897 au fost luate, provi­zoriu, în primire de la antreprenorii Toffali Gio­vanni şi Fiorenzo Seg­na din strada Curbă nr. 22; recepţia provizorie s-a făcut la 11 octombrie 1897 şi 23 mar­tie 1898 (P.C.Cătănescu, ajutor de primar şi arhitectul Victor Gherabek), iar definitivă la 19 octombrie 1898.

Dintr-un memoriu din 1940, reiese că în anii 1875 şi 1877, una din preo­cupările prin­cipale ale Consiliului Comunal a fost şi regularea (sistematizarea)definitivă a pie­ţei oborului, motiv pentru care, avându-se în vedere şi construcţia unei hale de mă­ce­lă­rie şi pescărie, să se exproprieze câteva proprietăţi (terenuri şi clădiri) în su­prafaţă de 4042,66 m.p.: proprietatea Anton Bărdescu, veci­nă cu Oborul nou, Piaţa Veche (a oborului n.n.) şi C.Ialomiţeanu (585,30 m.p.- des­păgubiri între 36.259, 70-51.699 lei); proprietatea C.Ialomi­ţea­nu, învecinată cu Piaţa Veche, A.Bărdescu şi N.Oprescu, casă 97,05 m.p. şi curte 362,36 m.p. – între 9194,20 şi 11.492 lei); proprie­tatea N.Opres­cu, învecinată cu Piaţa Veche, C.Ialomiţeanu, C.Bărdescu şi Obo­rul nou (casă, 363,32 m.p., magazie 182 m.p. şi curte 2542,55 m.p.(între 29.241 şi 33.216,80 lei). Documentaţia este semnată de arhitectul Vic­tor Gherabek; între C. Ialomiţeanu şi primarul N.I.Constan­tinescu se încheie o tranzacţie prin care acesta ceda locul cu prăvălii (459,71 m.p.) în Piaţa Mare a Oborului pentru 10.000 lei; pentru hanul cu dependinţele, pro­prie­tatea Anton Bărdescu, s-a obţinut sentinţa de expropriere 292/9 septem­brie 1896 a Tribu­nalului Buzău (judecători N.I.Bărbulescu şi Al.I.Vi­­lacros), recursul lui Anton Bărdescu şi Dumitru Oprescu fiind respins, primul primind 45.000 lei şi al doilea, 50.000 lei.

Fotograful Adolf Schmidlin din Piaţa Daciei a executat în 1905, pentru su­­ma de 540 lei, spre a fi trimise la Expoziţia Jubiliară organizată în Parcul Ca­rol, cu prilejul a 40 ani de domnie a lui Carol I, pe lângă două vederi Palatul Co­munal, Pavilionul şi lacul din Crâng, clă­di­rile a 5 şcoli primare, Liceul „Al. Has­deu”, Epis­copia şi bisericile Banu şi Sf. Îngeri şi Hala de Măcelărie şi Pes­că­rie (interior şi exterior),

În anul 1948, Primăria a decis transformarea şi amenajarea unei părţi din Hala de la Obor, în Teatru Popular – Teatrul „Ilie Pintilie”, sala fiind folosită şi pen­tru spectacole de cinematograf. Municipalitatea a decis mai târziu amenaja­rea actualului Bazar, în toamna anului 2019 începând lucrări de consolidare şi amenajare pentru transformarea în spaţii de birouri pentru servicii ale Primăriei.

Vedere generală zona centrală –Hala în stânga, plan îndepărtat