Câţi bani face cinstea preotului Paul Negoiţă?

Publicat: Miercuri, 04 Mai 2016 16:10 |

Până mai zilele trecute, FB-ul era plin de buzoieni optimişti, care considerau că s-a pogorât Izbăvirea din ceruri, în persoana preotului Paul Negoiţă, care s-a jucat o bună bucată de timp cu ideea de candidatură. Sistematic ne insulta inteligenţa cu texte, e adevărat, frumos ticluite,

prin care ne asigura că este conştient de faptul că i-a venit timpul să ne conducă din cel mai înalt scaun din Palatul Comunal. Acum, nu este important cât de mulţi au crezut cu adevărat în acele vorbe. Interesant ar fi ca tot acei buzoieni să înţeleagă şi să accepte faptul că nu aceea este adevărata faţă a preotului. Să fiu bine înţeles, cred, sunt convins că unii dintre enoriaşi chiar şi-au exprimat regretul că îl vor pierde ca slujitor al Domnului în parohia lor. În faţa acelor oameni ar trebui să roşească preotul Negoiţă, pentru că le-a ascuns unele adevăruri, cu bună ştiinţă!

Despre unul dintre aceste adevăruri am mai scris în ziarul Muntenia, din nefericire tot înaintea unor Sărbători importante pentru creştini. Aminteam atunci că familia preotului Negoiţă administrează un lanţ de farmacii, recunoscute în arealul buzoian sub numele de IRIS. Din nefericire, aveam să aflăm lucruri incredibile despre cum înţelege preotul şi simpatica-i soţie să aprecieze raporturile salariat-patron, în interiorul reţelei de farmacii. În urmă cu aproape trei ani, tot la o sărbătoare creştină, ascultam povestea unei tinere despre o experienţă prin care trecuse tocmai într-o farmacie IRIS, şi mă indignam la cele auzite. Fosta cursantă, de-acum, a Şcolii Postliceale Sanitare de Stat din Buzău dezvăluia auditoriului că la finele unei luni de muncă primea drept salariu doar 250 de lei. Incredibil şi total ne creştineşte! Mai povestea tânăra că pentru a plăti chiria lunară, era ajutată de părinţi, tot ei fiind aceia care îi asigurau şi alimentele, săptămânal. O familie de creştini se chinuia, îndura în speranţa unei oportunităţi mult mai favorabile fetei lor, în timp ce o alata, cea a preotului Negoiţă şi a permanent binedispuse-i sale soţii (n.a. – cel puţin aşa se vede în fotografiile de pe FB!) acumula avere umilind o creştină ca şi ei.

Atunci când ascultam povestea acelei tinere, nici un moment nu m-am gândit la faptul că preacinstitul Paul Negoiţă este şi directorul Şcolii Postliceale Sanitare, privilegiul multor îndatoriri publice, aşa cum singur spunea în mesajul postat, în care îşi anunţa cu regret retragerea din cursa electorală (n.a. – în care nici nu se înscrisese!). Având un astfel de element de legătură, nu este greu de înţeles cum îşi asigura preotul cele mai „ieftine” farmaciste. De-a dreptul dezgustător a fost să descopăr cum preotul Negoiţă condiţiona prezenţa la cursuri de efectuarea stagiilor de practică în farmaciile sale! În caz contrar, asistentele erau obligate să ia drumul Focşaniului, acolo unde statul român subvenţionează o altă Postliceală Sanitară, probabil, tot în beneficiul cuiva din conducere.

De ce ar fi dorit preotul Negoiţă să candideze, din moment ce, ca stăpân al Postlicealei Sanitare propovăduia şi binecuvânta scenarii de înnavuţire, inclusiv din bani publici. Din funcţia de primar ar fi fost obligat să ajute familiile de enoriaşi, nu numai să le vorbească frumos la slujba de duminica.

Pe de altă parte, o aparentă colaborare cu partidele politice nu putea aduce decât beneficii familiei şi lanţului de farmacii. Cine se mai plimbă prin judeţ, cum facem noi, jurnaliştii, în interes profesional, observă că în localităţile situate în apropierea celei mai mari aglomerări urbane din judeţ au apărut deja farmacii IRIS. Întrebam, la un moment dat, pe FB, o susţinătoare a preotului Negoiţă, cum se înmulţesc irişii. Aşa se pot înmulţi şi farmaciile preotului, mai ales dacă negocierile sunt purtate cu partidul potrivit! Vă invit la drumeţii prin comunele buzoiene, după alegerile locale!

Dar irişii au o paletă coloristică variată, iar preotul nu avea cum să rateze o nuanţă potrivită, pe care să o prezinte/ofere altora, să încaseze cash-ul, după care să posteze pe FB: „În decursul anilor am avut privilegiul multor îndatoriri publice. Au rămas urme vizibile. Cu acelaşi devotament îmi doresc să lucrez în continuare pentru oameni. O voi face, dar nu în calitate de primar ci de simplu cetăţean. Motivaţia nu este una ascunsa ci una simplă, extrem de simplă. În ultimul timp, oamenii alături de care am construit în ultimii ani m-au rugat să nu abandonez ceea ce am făcut împreună. Aceste insistenţe

m-au pus pe gânduri, dar nu hotărâtoare. Astăzi, însa, odată cu primirea semnăturilor pentru candidatură am mai primit o listă cu semnături şi un mesaj scurt: „Nu suportăm gândul că duminica nu o să ne mai vorbiţi, sunteţi un simbol şi vă rugăm să rămâneţi. Vă vom susţine indiferent de decizie, dar aplecaţi-vă asupra rugăminţii noastre!"

Nu ştiu dacă sunt un simbol sau nu. Ştiu însă că nu mi-am dorit cu ardoare funcţii publice. Au venit şi atât. De aceea, dincolo de aspiraţii de tot felul sau de momentul istoric, dincolo de raţiune şi de calcule reci, glasul sufletului îmi cere să nu ignor rugămintea acestor oameni minunaţi care mi-au fost alături cu toata fiinţa lor. Rămân deschis spre orice formă de colaborare publică, exceptând cele politice şi administrative şi sunt dispus să-mi pun în lucrare toată priceperea dar în calitate de simplu cetăţean”.

Alte mesaje culese pe FB

Adrian Robertin Dinu: „ Sper că nu are legătură şi cu apartamentul luat de matuşa dvs. Tatiana Stefan, prin fraudă, matuşii mele de 83 de ani, Neagu Maria, decedată azi?! Îmi doresc, pentru binele dvs, să nu fi avut nicio contribuţie la această infracţiune. Vă caut zilele următoare...“

Eliza N. Ungureanu: „Trebuie sa te chinui cu un asistent începător, sa învețe ceva după școala asta.... Vai s-amar...Vreo jumătate de an... Nu stiu nimic!!!“

Câţi bani face cinstea preotului Paul Negoiţă?

Ultimile ştiri

... de la Politie